Intreaga pregatire de plecare m-a facut sa intru intr-o stare de agitatie, care mi-a asigurat o noapte de vreo 3-4 ore de somn. La ora 4 fara ceva minute dimineata aveam ochii mari , si admiram tavanul ; cum la ora 5.30 imi programasem plecarea , am spus ca ar trebui sa ma trezesc cam cu o ora inainte, asa ca am incercat sa mai dorm un pic. Nici o sansa. Au urmat cafea , dus , carat bagaje la masina , mers la benzinarie - cardul imi este refuzat - TA 200/150 -bine ca aveam cash . Partea cu tensiuna arteriala crescuta a continuat cand la un bancomat , mi-a fost refuzata tranzactia si cu cardul de lei si cu cel de euro . La 5 si ceva dimineata. Toata valuta pe card BRD . Senzatii tari.
Dupa un telefon nervos la banca , m-am lamurit ca era totul ok ,oprisera operatiunile cu cardurile din cauze de soft , in fine , "dar s-a anuntat si in mass media , domnu , tine pana la 8.30".Drumul din Romania a fost oribil . As vrea sa am si eu , ca si victimele din filme , un mecanism de stergere a amintirilor traumatice . Sa nu revina nici sub hipnoza sirurile de camioane , de tiruri , de dacii 1300 care plutesc la axul drumului cu un inperturbabil 90 km/h , sa cred ca nu au existat momentele de circulatie pe un singur fir , cu drum in reparatie. Incepusem sa-mi doresc sa fiu ungur , pentru ca , nu-i asa , ungurii sunt niste oameni civilizati , nu ca noi, si au autostrada , nu ca noi.
Vara trecuta am fost intr-o excursie de cateva zile in Budapesta ,de unde ma intorsesem cu o parere extrem de buna depre oamenii de acolo : nici urma de xenofobie , majoriatea foarte draguti, gata sa ajute un turist ratacit. Stiam insa ca generalizarile astea sunt extrem de stupide, iar la a doua intalnire cu ungurii, vamesii maghiari mi-au servit o lectie de badaranie . Ca si fost fumator , nu m-a interesat cate cartuse de tigari am voie cu mine ; am luat 3 , la cererea unui amic tembel si fumator . In vama , toate masinile romanesti erau oprite si controlate . Il intreb ,inainte de a intra, pe vamesul ungur : cate cartuse de tigari am voie sa am inainte de a intra la voi ? Vamesul ma intreaba cate am ? - eu ii raspund 3 - el imi spune sa trec , dar sa trag masina la verificare . Dupa verificare , spre surprinderea lui , a gasit 3 cartuse de tigari , ceea ce nu e voie. M-a costat 100 euro spaga pentru vamesi + 50 ron traducatoarei ( care a intermediat spaga ) , si astfel am salvat 40 euro , din 160 cat trebuia sa las in bugetul tarii vecine .
Daca in privinta poporului prieten asteptarile mi-au fost spulberate , in schimb la capitolul drumuri totul a fost exact cum mi s-a povestit : am traversat intreaga tara doar pe autostrada. Granita cu Austria avea un aspect distrus , parasit ( asa si era ) . Am avut parte de o vreme tare faina pe drum la unguri si la austrieci, si am condus ca un dement, pana mi-am adus aminte de consumul masinii , de bani pentru transport , de cat trebuie sa cheltuiesc pe luna .
In Austria , mi-am mai facut un plin de benzina. Am vrut sa platesc cu unul din celebrele carduri BRD , insa nu mi-a fost acceptat . Nu trebuie sa va mai spun ca mi-a inghetat sangele in vine , si ca in decurs de 10 secunde am derulat in cap nenumarate scenarii in care banii nu erau pe card si eu eram in fundul gol pe autostrada. Telefon in Romania la banca - functionarul de la capatul firului mi-a zis ca banii sunt in cont , da ca el nici nu vede ca ar fi incercat cineva sa faca vreo tranzactie din Austria , si ca asta e , nu stie de ce nu pot plati cu cardul. M-am intors in benzinarie , pentru ca mi-am amintit ca si aici trebuia platita taxa de autostrada , si la alt casier a mers cardul din prima . Dar la colegul dumneavoastra de ce a fost refuzat ? - iar neamtul a ridicat din umeri cu un aer ca nu-l intereseaza.
Am mers apoi multe sute de kilometri, si seara a venit . Amicul GPS a uitat sa-mi spuna sa ma opresc unde il rugasem eu ( un satuc nemtesc unde as fi gasit cazare ) asa incat , pana sa ma trezesc eu ca ceva nu e in regula , trecusem bine de tot de locul cu pricina. Si am inceput cautarile : tot felul de parkinguri la marginea autostrazii , cu hoteluri care erau pline . Trebuie sa va spun ca receptionerii se uitau la mine, imi zambeau superior, si ma intrebau pentru ce data sa faca rezervarea . Eu aiuram de somn . Incepusem sa vad tot felul de chestii bizare in farurile masinilor din fata mea . Era cazul sa ma culc , asa ca am gasit un parking cu tiruri , unde am incercat sa dorm . A fost o experienta foarte sinistra , asa ca in doua ore eram iar pe autostrada , nu pentru mult timp , insa , deoarece am inceput iar sa vad diverse chestii. Nu ma intrebati ce , nu va spun , dar cu siguranta m-au trimis iar intr-o parcare IN PADURE , plina de tiruri prietenoase . Horror.
A doua zi , (la aproximativ alte doua ore dupa a doua parcare ) lumea era a mea . O vreme superba , si autobahn-ul fara limita de viteza si fara alte masini pe el, ma astepta supus - intoarceti capul la stanga si vedeti mai jos.
Dar toate astea au trecut . Vremea chiar a fost faina dupa cateva ore , si pe alocuri mi-am batut joc de planeta , daca ma gandesc la consumul de motorina. Iar vocea pe care ati auzit-o in film era a mea , dar suna tare bizar. Temporary low IQ ? Se poate . Oricum , spuneam ca Germania e oribila.
In Belgia am intrat pe la 11 dimineata , si m-au frapat faptul ca aveau stalpi de iluminare pe autostrazi . In rest , la volan pareau mai ordonati decat nemtii . S-ar putea sa fi fost din cauza limitei de 120 pe autostrada si a radarelor - asta pentru ei , si a masinii mele inmatriculata pe o societate comerciala dintr-un orasel din Romania - avantaj pentru mine. Oricum , am ajuns cu bine in Bruxelles , unde locuiesc prietenii mei , Irina si Roman .
Postări
